Abilitatea pe care merită să o exersați în perioada aceasta este:

Inteligența emoțională

Odată cu începerea școlii, adolescentul tău revine într-un mediu în care emoțiile ajung din nou în prim-plan. Își revede colegii și prietenii, reintră în dinamica grupurilor, se compară cu ceilalți, poate avea parte de conflicte, greșeli, eșecuri, respingeri, situații stânjenitoare sau momente în care nu se simte suficient de bun.

La această vârstă, provocarea nu mai este doar să-și înțeleagă emoțiile. Este să învețe să înțeleagă ce se află în spatele unei reacții, de ce anumite situații îl afectează atât de puternic și ce poate face cu emoțiile respective înainte ca ele să îi dicteze comportamentul.

Din răspunsurile tale, pare că unul dintre lucrurile care l-ar ajuta cel mai mult în perioada aceasta este să învețe să își înțeleagă mai bine reacțiile, să gestioneze stresul, dezamăgirea sau respingerea și să nu lase fiecare emoție puternică să se transforme într-o concluzie despre propria persoană.

Inteligența emoțională nu înseamnă să fie calm tot timpul sau să nu mai simtă furie, teamă, gelozie, rușine ori nesiguranță, ci să poată observa ce simte, să înțeleagă de unde vine acea emoție și să aleagă mai conștient ce face în continuare.

→ Câteva Recomandări

1. Ajută-l să facă diferența dintre emoție și realitate

Uneori, o emoție puternică poate face o concluzie să pară absolut adevărată:

Cu toate că un eveniment a produs acest sentiment, nu înseamnă că ceea ce simte trebuie să se transforme într-o concluzie definitivă.

Scopul nu este să îi demonstrezi că „vede lucrurile greșit”, ci să îl ajuți să învețe că poate simți ceva foarte intens fără ca acel sentiment să descrie perfect realitatea.

2. Când reacția pare disproporționată, căutați ce este în spatele ei

Uneori, furia nu este doar furie.

Poate ascunde rușine, teamă, dezamăgire, gelozie, sentimentul că a fost exclus sau frica de a nu fi suficient de bun.

Un adolescent care răspunde iritat după o zi grea poate să nu fie supărat, de fapt, pe persoana din fața lui. În loc să vă concentrați doar pe reacție, puteți încerca să ajungeți la „rădăcina” ei:

Cu timpul, poate începe să își înțeleagă singur mai bine propriile reacții și să-și recapete controlul înainte să facă „din țânțar, armăsar”.

3. Ajută-l să nu ia decizii importante „la cald”

Un mesaj trimis la nervi. O replică spusă la repezeală. Blocarea unui prieten. Renunțarea la o activitate după un moment stânjenitor.

În adolescență, multe decizii care par justificate la momentul respectiv pot arăta foarte diferit câteva ore mai târziu.

Îl poți încuraja să își creeze o regulă simplă:

„Nu trebuie să rezolv totul chiar acum.”

Poate face o pauză. Poate ieși la plimbare. Poate dormi înainte să răspundă. Poate scrie mesajul fără să îl trimită.

Scopul nu este să evite emoția, ci să îi ofere suficient timp încât decizia să nu fie influențată de emoție.

4. Ajută-l să observe când stresul începe să îi conducă comportamentul

Stresul nu arată întotdeauna ca stres.

Uneori apare sub forma iritabilității, amânării, retragerii, lipsei de chef, dificultății de concentrare sau a reacțiilor exagerate la lucruri aparent mici.

Poți încerca să îl ajuți să observe semnalele care apar înainte:

Cu cât își recunoaște mai devreme propriile semnale, cu atât are mai multe șanse să facă ceva înainte ca tensiunea să atingă cote maxime.

5. Nu încerca să repari imediat fiecare emoție neplăcută

Atunci când adolescentul este trist, dezamăgit sau nesigur, instinctul firesc este să îl liniștești:

Dar uneori, înainte să aibă nevoie de o soluție, are nevoie să înțeleagă ceea ce simte și faptul că cineva îi este alături.

Poți începe cu:

Putem deveni experți la camuflarea emoțiilor, însă ele nu trebuie „puse sub preș”. Cele mai multe dintre ele trebuie mai întâi trăite, înțelese și apoi gestionate.

→ O carte care să-l ajute să-și formeze și să exerseze această abilitate

Am creat o carte care îi ajută pe tineri să facă față vârtejului emoțional din adolescență și care să-i pregătească pentru viitor.

Am adunat unele dintre cele mai puternice strategii de creștere personală și le-am pus laolaltă într-o ordine care are sens, ușor de urmărit și de pus în practică, indiferent de vârsta sau aspirațiile lor. Am împărțit-o în principii care îi ajută să se dezvolte, indiferent de obiectivele și dorințele lor, și tehnici prin care pot să treacă peste obstacolele care îi împiedică să-și atingă chiar și cele mai îndrăznețe obiective.

De la dezvoltarea unei mentalități de creștere, la gestionarea emoțiilor și a convingerilor care nu le mai sunt de folos până la planificare, stabilirea obiectivelor, determinarea valorilor personale sau strategii de dezvoltare personală pe termen lung, Level UP poate deveni partenerul ideal de creștere echilibrată pentru un copil aflat în pragul adolescenței.

→ De ce credem că adolescenții au nevoie de o astfel de carte?

Majoritatea sfaturilor de dezvoltare personală sunt abstracte pentru adolescenți. În special pentru că abordează dezvoltarea într-un vid, fără a ține cont de locul în care se află tânărul acum, de valorile lui, de emoțiile, de credințele, de obiceiurile sau de aspirațiile lui.

În Level UP am pus laolaltă o strategie de dezvoltare diferită. O strategie care ține cont de valorile fiecărui cititor, care dezvoltă mentalitatea, creativitatea și oferă o abordare orientată spre soluții și pași clari pe care poți să-i aplici indiferent de vârstă sau de locul din care pornești.

Știm că dezvoltarea fiecăruia dintre noi nu se oprește după un curs sau după o carte. În viața reală, creșterea noastră nu se oprește niciodată. După ce atingem un obiectiv, vom avea de atins altele, iar după ce facem față cu brio unei provocări, următoarea ne așteaptă cu brațele deschise. Oricât de pricepuți am fi la ceva, va exista un alt nivel pe care să-l atingem sau o altă arie în care ne vom dori să ne dezvoltăm. Așadar, am creat o carte care să ajute tinerii să treacă la nivelul următor ori de câte ori vor, folosindu-se de aceeași formulă.

→ Ofertă specială

Descoperă seria de cărți de dezvoltare personală pentru adolescenți